Sânt acum câţiva ani, am dat la lumină, ca o pagină a istoriei Moldovei, mai întâi textul armenesc ş'apoi traducerea românească (i) a povestirei în versuri făcută de un martor ocular a prigonirilor îndurate de Armeni sub Ştefan Rareş Vodă.

„Găsim cele dintâi biserici armene în ţările române la Cetatea Albă, care a fost întâia etapă pe drumul pribegiei lor din Asia, prin Crimeea, spre Polonia. Arolo am găsit pietre cu inscripţii armeneşti cu data de 416 era armeană, care echivalează cu data 416+551=967 eră a Mântuitorului. (Grigore Goilav: Bisericile Armene de prin ţările române, 1912, Bucureşti, p. 3.) „Aici la Cetatea Albă se află multe alte inscripţiuni şi o piatră cu inscripţia: „Această cruce este gravată la 416". Dată este evident, cea a calendarului armean; era lor îiind cu 551 ani mai nouă, deci 416+551=967 al erei creştine." (Grigore Goilav: Armenii ca întemeitori de oraşe în părţile de răsărit ale Europei. 1909 p. 12). Această dată este cea mai veche care indică o urmă armeană în ţările române.