După înfrângerea revoltei lui Hâncu din Moldova, în anul 1671, armenii care au susţinut tabara potrivnica lui Duca Voda, au fost persecutaţi. O delegatie de armeni a trecut Carpaţii în Transilvania, la principele Mihai Apafi I (1661- 1690) , cu rugamintea de a le permite să se aseze aici. După ce s-au stabilit condiţiile şi localităţile unde puteau să întemeieze noile cămine, cam 3000 de familii, în jur de 12000 – 15000 de personae, au sosit din Moldova în Transilvania în anul 1672. Primul oras unde s-au stabilit armenii a fost Bistriţa.(1672). Conducătorii grupului erau primarul Daniel Todor, episcopul de Suceava dr. Minas Eudoxiensis Zilifdar- oghlu(1649-1687). Zilifdar = fiul militarului. Împrună cu episcopul au sosit şi un număr mare de preoţi şi diaconi armeni. Acest grup poartă denumirea de Coloana de Nord şi venea din Suceava. O alta coloana numita Coloana de Mijloc, aceştia se aşază în Gheorgheni(1688) şi în localităţile din apropiere. Ultimul val cu denumirea de Coloana Sudică, datorita faptului că proveneau din partea de sud a Moldovei s-au asezat în localităţile Frumoasa(1672) şi în Târgu-Secuiesc. După câţiva ani din cele trei coloane, familii de armeni s-au aşezat la Gherla(1688).

Multe familii au venit din Bistriţa, de unde au fost alungaţi de negustorii saşi şi maghiari cu pretextul epidemiei de ciumă.

Anul 1654 e primul atestat al armenilor în Dumbrăveni (Ebaşfalău). În anul 1686 are loc uniaţia cu biserica romano-catolica. Astfel ia fiinţa ritul armeano-catolic în Transilvania. Prima episcopie armeano-catolica se înfinţeaza la Bistriţa. Episcop este numit dr. Minas Eudoxiensis Zilifdar-oghlu. El este sfinţit episcop la Lemberg(Lvov)de catre arhiepiscopul armeano-catolic Vartan Hunanian. În anul 1672 moare în drum spre Bistriţa şi se pare că a fost înmormântat in cimitirul romano-catolic din Bistriţa-Bârgăului.

El va rămâne în istoria bisericii armeano-catolice ca primul episcop de Transilvania. Episcopia armeano-catolică din Bistriţa, este mutată la Gherla.

La succesiunea scunului episcopal, este numit dr. Oxendius(Axente) Verzirescul Moldavus( 1682-02.13-+1715. 03.10- Viena). S-a nascut la Botoşani( Moldova) în anul 1655. A absolvit „ Collegium Propaganda Fide” în anul 1680 şi in anul 1685 este sfinţit ca preot la Lemberg( Lvov) de catre arhiepiscopul Vartan Hunanian. Pe 30 iulie 1691 este sfinţit ca episcop armeano-catolic de Transilvania tot de către Hunanian tot la Lemberg( Lvov). A fost doctor în ştiinţe, episcop cu titlu onorific de Alada, cu rang de vicar apostolic şi supranumele de „ Floss Catholicitatis”. Împăratul Leopold I l-a înobilat cu titulul de „Prinţ”dăruindu-i o moşie lângă Gurghiu. A mai fost însărcinat de Vatican cu avizarea cărţilor de cult greco-catolice, fiind un bun cunoscător a limbii române şi latine. Cu ocazia vizitei sale la Roma, face o escala la Viena. Aici primeşte în dar din partea împărătesei Eleonora, o cruce pectorală cu lanţ din aur şi trei rânduri de haine episcopale din brocard spaniol, ţesute manual cu fir de aur şi argint.

Episcopul s-a mai implicat şi în construcţia noului oraş armean, Armenopolis (Gherla). Moare la 10 marie 1715, la Viena. Dupa unele date se pare că a fost otrăvit de oponenţii săi armeni. Este înmormântat in cartierul Leopoldino din Viena in biserica „ F.F.S. Ioanis de Deo a Misericordia Nuncupatorum”. Cu toate stradaniile noastre nu am reusit să găsim rămăşiţele pamânteşti ale episcopului. Locul său era in cripta catedralei armeano-catolice din Gherla.

După moarte episcopului, episcopia armeano-catolica ajunge vicariat. Vicari au fost următorii :

Budakovici Lazăr 1716-1721 vicar apostolic.

Ionas, episcop armeano-catolic de Sebastia.

Dr. Todorovics Mihai ( Todorovics Der Minas Thorosian) 1721-1760.1.3 este vicar apostolic.

În anul 1730.01.30. , împăratul Carol al III-lea a organizat alegeri pentru scunul vacant la episcopiei armeano-catolice. Din păcate nu s-a ales nici un episcop. Din 1741. 08.28. s-a rămas la patru parohii armeano-catolice sub conducerea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia. Episcopul romano-catolic mai avea titlul de „ ad nutum Sactae Sedis” guvernator apostolic al bisericii armeano-catolice.

În anul 1720 la Dumbrăveni se stabileşte ordinul Mechitarist şi în 1791 este terminata biserica mechitarista din Dumbrăveni.

Parohiile armeano-catolice din România sunt:

Bucuresti-Parohia Sf. Cruce (1933) – azi romano-catolica

Cernauţi-(1775)- azi sală de concerte

Dumbrăveni, parohia Sf. Elisabeta a Ungariei (1708)

Gheorgheni- parohia Sf. Fecioara (1730)

Gherla- parohia Sf. Treime (1726)- azi cu rang de ordinariat

Frumoasa- parohia Sf. Treime (1769)

Armeni catolici existenţi in anul 2000 :

Ghela-189

Frumoasa-3

Gheorgheni-615

Dumbraveni-16

Totalul armenilor catolici din Transilvania în anul 2000 era de 823 de persoane.

În anul 1990 ia fiinţa Uniunea Armenilor din Romania care are o activitate culturala alături de periodicele: Ararat şi Nor Ghiank. Editura Ararat anual scoate titluri noi de cărţi.

In decembrie 2007 a fost reactivata „ Asociatia Muzeului Armean 1904”. Această asociaţie, în perioada comunistă şi-a încetat activitatea, iar bunurile primului muzeu armean din lume infinţat la Gherla au fost confiscate în 1954.

Scopul asociaţiei este de a reânfinţa „ Muzeul Armean” din Gherla şi alte activităţi culturale şi de cercetare istorică.

Din păcate azi mai sunt doar doi vorbitori de limba armena în Transilvania.

Limba liturgica este limba maghiară.Doar cateva cântece în limba armeană se mai cânta la Sf. Liturghie care se ţine în rit armeano- catolic.

Un singur preot armeano-catolic mai este in România, Szacacs Endre la Gherla, care deţine funcţia de vicar general al armenilor catolici din România.

Pentru armenii din Transilvania, centrul spiritual şi cultural este municipiul Gherla, vechiul Armenopolis. Singurul oraş construit în totalitate de armeni în Europa, în anul 1700. Pe lângă aportul economic la dezvoltarea Transilvaniei, armenii au contribuit şi la urbanizare. Unde s-au aşezat armenii primele construcţii au fost biserica şi şcoala. Credinţa şi cultura a pastrat poporul armean.

 

A.D. 2008.ian.04

Claudiopolis                                                                                                    Tivadar Mircea Maximilian