151 răspunsuri la întrebări
151 răspunsuri la întrebări
Arhimandrit Datev Hagopian
Arhiepiscopul Bisericii Armene din România
Tradus și adaptat de PC Ezras Bogdan Vicar Eparhial
Cuvânt Înainte
„151 de răspunsuri la întrebări”, inițial o lucrare catehetică scrisă pentru a asigura învățarea ideilor de bază a religiei Bisericii noastre Apostolice și Naționale, și-a schimbat structura adăugând la sine prin mâna autorului, ÎPC Arhimandrit Datev Hagopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, informații istorice, sociale și geografice despre Armenia și despre comunitatea religioasă armeană din România.
Modificată special pentru tineretul nostru armean prezent în tabăra de vară de la Suceava, ea constituie cu siguranță o piatră de temelie la construcția unei mișcări de tineret active, puternice și doritoare de a se implica în viața religioasă și socială a armenilor din România.
Ca traducător al acestei lucrări, am încercat să adaptez textul adăugând anumite caracteristici proprii comunității noastre, informații pe care le-am crezut a fi de interes pentru cei ce vor parcurge această broșură.
Cu dragoste în Domnul,
PC Ezras Bogdan Vicar Eparhial
1. Cine este Dumnezeu?
„Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr.” (Ioan 4:24)
„Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.” (Ioan 1:18)
Dumnezeu este Unul. Sub Forma Sfintei Treimi. Spunând „Dumnezeu”, putem înțelege și „Sfânta Treime” și una dintre persoanele Sfintei Treimi.
2. Ce este Sfânta Treime?
Sfânta Treime este însuși Dumnezeu. Persoanele Sfintei Treimi sunt: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Toți, împreună, formează un singur întreg care se numește Dumnezeu. Pentru a înțelege Sfânta Treime, putem să facem o analogie cu soarele în care soarele este Tatăl, din care pleacă lumina pe care o vedem (Fiul) și căldura (Sfântul Duh), pe care o simțim. Nu poate exista soarele dacă nu există unul dintre celelalte elemente. Tot astfel, din punct de vedere creștin, nu poți numi pe cineva Dumnezeu dacă nu este una dintre persoanele din Sfintei Treimi. Dumnezeu este de necercetat.
3. Cine este Iisus Hristos?
„Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr. ” (Ioan 1:14). Da, Iisus este o persoană a Sfintei Treimi, Cuvântul (Logos) întrupat al lui Dumnezeu, unicul Născut al Tatălui Dumnezeu născut din Sfânta și Neprihănita Fecioară Maria. Iisus este acel Mesia prevestit de prooroci și amintit în psalmi. De la numele lui Hristos (Cristos) ni se spune creștini, ca premergători ai săi.
4. Cine este Sfântul Duh?
Sfântul Duh este o persoană a Sfintei Treimi. „Credem în Sfântul Duh nefăcut și perfect, care a vorbit prin legi, profeți și Evanghelii. Care a coborât la Iordan, a predicat prin apostoli și a trăit în sfinți!” (Crezul de la Niceea).
5. Cine este Sfânta Maria Născătoarea de Dumnezeu?
Maria era acea preacurată Fecioară pe care a ales-o Tatăl Dumnezeu pentru a-I aduce pe lume pe Unicul său Fiu. Nu este întâmplător faptul că fecioara Maria are mai multe nume: Asdvadzadzin-Născătoare de Dumnezeu (theotocos gr.), Asdvadzamair-Maica lui Dumnezeu, Diramair-Mama Domnului, Fecioara Preacurată, etc. Imnul bisericesc o denumește „porumbel curat și mireasă a cerului”. Sfânta Fecioară este cea mai mare dintre sfinți deoarece a avut cinstirea de a purta în pântecele său prin concepție imaculată pe Cuvântul lui Dumnezeu.
6. Cine sunt sfinții și ce înțelegem prin binecuvântarea (a te ruga pentru cineva) sfinților?
Sfinții sunt acei adormiți care au fost sfințiți de către Biserică pentru faptele lor din timpul vieții pământești. Binecuvântarea poate veni nu numai din partea sfinților, ci și din partea celor vii. Credincioșii simt întotdeauna nevoia de a se ruga unul pentru altul. Și adormiții fac parte din Biserica lui Hristos. binecuvântați de Hristos și nu numai ca Hristos să binecuvânteze pentru noi Tatălui.
7. Ce înțelegem când spunem creștinism?
Formularea „creștinism” a fost folosită pentru prima dată de către Ignatios din Antiohia. Termenul de creștinism vine de la numele lui Hristos și religia creștină are trei mari confesiuni: ortodoxia, catolicismul și protestantismul. Menționăm că Biserica Apostolică Armeană are dogmatică ortodoxă. Temelia creștinismului este Cartea Sfântă, Biblia.
8. Ce înseamnă Evanghelie?
Evangheliile sunt parte a Bibliei. Ele sunt primele patru cărți ale Noului Testament care redau Nașterea, viața, minunile și vindecările, tentația și trădarea, crucificarea și înmormântarea, Slăvita Înviere și Înălțarea lui Hristos. Două dintre Evanghelii au fost scrise de către doi apostoli, Sfinții Matei și Ioan, celelalte două, ale lui Marcu și Luca, au fost scrise de către urmașii celor 12 apostoli în timpuri și locuri diferite.
9. Care sunt apostolii?
„Și când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli. Pe Simon, căruia i-a zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov, și pe Ioan, și pe Filip, și pe Vartolomeu, și pe Matei, și pe Toma, și pe Iacov al lui Alfeu și pe Simon numit Zilotul, și pe Iuda al lui Iacov și pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut trădător.” (Luca 6: 13-16). Apostolii au primit poruncă de la Hristos: „Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”. (Matei 28:19).
10. Ce înțelegem când spunem Biserică?
„Că unde sunt doi sau trei, adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18:20) „Poruncile lui Dumnezeu nu ne spun că Biserica este făcută din pietre sau lemne, ci că este construită pe o stâncă de neclintit făcută din credința oamenilor. Prin urmare, Biserica este credința adevărată care ne unește în aflarea Fiului lui Dumnezeu” (Sfântul Sahag Bartev). Biserica este Una, Universală, Apostolică (înființată de către apostoli) și Sfântă. Faptul că Biserica este Apostolică este foarte important deoarece prin aceasta se perpetuează sfințenia sa de la Hristos, care a fondat-o, prin apostoli continuând prin episcopi, până în zilele noastre.
11. De unde vine cuvântul Biserică și care este semnificația spirituală?
Vine de la cuvântul latin Basilica. În limba armeană, egherheți, vine de la cuvântul grecesc eclesia. Amândouă au sensul de comunitate. Există două feluri de Biserică. Biserica Învingătoare, este cea compusă din acei oameni care au murit întru Hristos și Biserica Luptătoare, este compusă din noi, aceia care trăim în Hristos și pentru Hristos.
12. Ce înseamnă Biserică Apostolică?
Unul dintre atributele principale ale Bisericii pe care o aflăm din Crez este acela de a fi Apostolică. Aceasta presupune că Biserica trebuie să fie înființată de către Apostoli și să îi fie asigurată continuitatea de către urmașii lor. Necesitatea ca Biserica să fie Apostolică, este importantă prin faptul că aceasta îi asigură originea divină și legătura cu Hristos.
13. Ce înțelegem prin „Sfânta Biserică Apostolică Armeana”?
Când spunem „Biserica Armeană” înțelegem, desigur, Biserica armenilor. Este Apostolică deoarece a fost înființată în Armenia de către apostolii Tadeu și Vartolomeu care, în pofida greutăților pe care le-au întâmpinat din partea autorităților păgâne ale Armeniei de la acea vreme, au purtat cu cinste cununa de martiri. În anul 301, prin truda Sfântului Grigore Luminătorul, prin oblăduirea regelui Dârtad (Tiridates) și prin voința lui Dumnezeu, religia creștină a fost proclamată religie de stat în Armenia. Biserica este Sfântă deoarece Sfânt este Hristos și sfântă este credința noastră în El. Denumirea oficială a Bisericii Armene este Biserica Apostolică și Ortodoxă Armeană.
14. Ce înseamnă ortodox?
Ortodox provine din limba greacă și înseamnă „drept”, „adevărat”.
15. Când a fost proclamată religia creștină religie de stat în Armenia?
Religia creștină a fost proclamată religie de stat în Armenia în anul 301 de către regele Dârtad (Tiridates).
16. Cine a fost primul Catolicos al Tuturor Armenilor?
Primul Catolicos a fost Sfântul Grigore Luminătorul care a jucat un rol decisiv în procesul de creștinare al Armeniei și în proclamarea religiei creștine ca religie de stat. El este numit și „Cel de-al doilea Luminător”, deoarece primii care au adus religia creștină în Armenia au fost sfinții apostoli Tadeu și Vartolomeu.
17. Cine este în fruntea ierarhiei Bisericii Armene?
În fruntea ierarhiei Bisericii Armene se află Catolicosul care poartă titlul de Patriarh Suprem și Catolicos al Tuturor Armenilor . În zilele noastre, reședința catolicosală se află la Sfântul Scaun de la Ecimiadzin iar această funcție este ocupată din 27 octombrie1999 de către Sanctitatea Sa, Catolicosul Karekin al II-lea. Catolicosul armenilor este ales de către Adunarea Național-Bisericească, care se întrunește în ședință de alegeri în catedrala din Ecimiadzin. Acest for este format din delegați, cler și laici, ai bisericilor armene din Armenia și Diaspora. Un delegat este reprezentantul a 20.000 de armeni. Arhiepiscopia Bisericii Armene din România nu are numărul necesar de armeni pentru a fi reprezentați de către un delegat dar, datorită vechimii și importanței sale, ea poate fi reprezentată de un delegat și de Arhiepiscop.
18. Câte scaune patriarhale are Biserica Armeană?
Biserica Armeană, pe lângă Sfântul Scaun de la Ecimiadzin, mai are două scaune patriarhale: Scaunul de la Ierusalim, înființat în anul 638 și Saunul de la Constantinopole înființat în anul 1461. Patriarhul armean al Ierusalimului este Preafericitul Părinte Patriarh Torkom Manughian. Patriarhul Constantinopolului este Preafericitul Părinte Patriarh Mesrob Mutafian. Aceste două scaune sunt independente din punct de vedere administrativ de Sfântul Scaun de la Ecimiadzin dar se supun acestuia pe linie canonică.
19. Ce este Scaunul Catolicosal de Cilicia?
Scaunul de Cilicia a fost înființat în anul 1446 în orașul Sis dar din cauza genocidului armean din 1915 a funcționat în exil în Franța până în anul 1930 când s-a stabilit în Liban. Astăzi, având aceeași dogmatică și rânduieli, funcționează independent de Armenia, în Antilias, Liban, aproape de Beirut.
20. Care este prima biserică ridicată de către Armeni?
Prima biserică este catedrala din Ecimiadzin, construită între anii 301-303.
21. Ce înseamnă Ecimiadzin?
Înseamnă „Coborârea Unului Născut”. Conform viziunii divine a Sfântului Grigore Luminătorul, Iisus Hristos a lovit cu un ciocan de aur locul unde acum se ridică altarul catedralei, spunând: „Aici să-mi zidești biserica!”.
22. Cine a creat alfabetul armean și când?
Alfabetul a fost creat de către Sfântul Mesrob Mașdoț în anul 405, în zilele Sfântului Sahag Bartev, Catolicosul Bisericii Armene de la acea dată.
23. Care este prima carte tradusă de către armeni?
Prima carte tradusă a fost Biblia care, numai în limba armeană, se numește Suflarea lui Dumnezeu, Asdvadzașunci. A fost o traducere atât de bună încât specialiștii o numesc „regina traducerilor”, adică cea mai bună dintre traduceri.
24. Ce este la originea dogmaticii noastre?
Dogmatica noastră se bazează pe canoanele primelor trei sinoade universale. Se numesc universale deoarece canoanele lor au fost adoptate de toate bisericile existente la acea dată.
25. Când au avut loc aceste sinoade?
Primul a fost în Niceea, în anul 325. Al doilea sinod a fost la Constantinopol în anul 381. Al treilea la Efes, în anul 431. În aceste sinoade s-au pus bazele teologiei: Conceptul de Sfântă Treime, calitatea Fecioarei Maria de „Născătoare de Dumnezeu”, faptul că în Hristos există o singură natură, aceea de Dumnezeu adevărat și om adevărat, Crezul sau Confesiunea de credință.
26. Ce înțelegem când spunem în general Biserici?
Prin Biserici înțelegem diversele ramuri ale Bisericii noastre creștine care fac parte din aceeași Biserică Universală. Adică ele fac parte din aceeași Biserică universală dar din motive istorice, culturale și limbă diferită și-au dezvoltat independent propria entitate. Unitatea lor este clar stabilită prin Crez. Totuși, trebuie să fii atent pentru a nu confunda Bisericile cu sectele.
27. Ce este secta?
Grupul de oameni care mărturisesc sau predică altă dogmă decât aceea a Bisericii Universale se numește sectă sau mișcare sectară.
28. Ce fel de secte creștine se află în Armenia?
Astăzi în Armenia ființează 65 sau 66 de asociații sectare dar nu înseamnă că numărul lor se oprește la atât. Ele au filiale în sate iar în acest număr nu sunt inclusele asociațiile nerecunoscute oficial.
29. Ce înseamnă Taină?
Taina înseamnă este expresia realității nevăzute. Sfântul Grigore din Datev scrie despre acest lucru: „Taina este relevarea lucrurilor ascunse”. Adică, în timpul săvârșirii Tainei harurile Sfântului Duh se dau aceluia pentru care se săvârșește Taina. Tainele sunt de neșters. Totuși, există situații când ele se șterg de la sine. (ex. botezul aceluia care se convertește la altă credință).
30. Ce importanță are materia care se folosește în timpul săvârșirii Tainei?
Biserica acordă o deosebită importanță materiei cu care se săvârșește taina. Noi nu vedem influența Tainei asupra omului, în schimb simțim aceasta prin intermediul materiei. Să ne aducem aminte că însuși Dumnezeu ne-a arătat cu ce materie să săvârșim Taina Botezului. (Ioan 3:5-7).
Pentru săvârșirea Tainei sunt necesare următoarele elemente:
1 – Oficiantul (preotul sau episcopul)
2 – Materia și ritualul
3 – Expresia Tainei (rugăciunea)
4 – Subiectul tainei (cel pentru care se oficiază taina).
31. Care sunt Tainele Bisericii Apostolice Armene?
Tainele Bisericii Armene sunt șapte la număr:
- Botezul, Mirungerea(Troșm), Penitența, Împărtășania, Hirotonia, Cununia, Ultima Mirungere sau Rânduiala pentru bolnavi(Maslu)
Botezul, Mirungerea și Hirotonia sunt taine irepetabile. Adică un om se poate boteza, mirui sau hirotoni doar o dată în viață. Spovedania și Împărtășania sunt repetabile, credinciosul se poate spovedi și împărtăși de câte ori este posibil. Ultima Mirungere sau Maslul, se săvârșesc la nevoie.
32. Ce este Botezul?
„Adevărat, adevărat îți spun, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3:5), deoarece: „Cine va crede și se va boteza, va fi mântuit” (Marcu 16:16). Ne botezăm deoarece credem că prin botez ne curățăm de păcatul lui Adam, suntem înfiați de Tatăl Dumnezeu și devenim membri ai Bisericii lui Hristos. Botezul este o Taină înființată de însuși Hristos prin poruncă. El le poruncește apostolilor: „Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Matei 28:19). Biserica Armeană săvârșește Botezul în două feluri: prin scufundare și prin stropire.
33. Cine se poate boteza și ce este necesar pentru Botez?
Se pot boteza toți aceia care au în ei credința în Sfânta Treime, își însușesc dogma Bisericii, fără importanță dacă sunt sau nu maturi. Pruncii se botează datorită credinței părinților. Aici nașul de Botez are un rol foarte important. Condiția principală pentru botez este credința. Pentru săvârșirea sfintei taine, familia trebuie să aducă la biserică: pânza de mir, narodul(cununa), crucea de botez și lumânările. Celelalte lucruri care sunt aduse prin tradiție la botez, flori, bomboane, săpun, etc. Nu sunt obligatorii și depind de obiceiul fiecărui loc.
34. Cine poate fi naș de botez și care sunt obligațiile sale?
Poate fi naș orice bărbat botezat. Cu toate că se obișnuiește să se aleagă drept naș și copii, este de preferat ca nașul să fie matur deoarece el este tatăl spiritual al botezatului și cel ce îl va sfătui. El are obligația de a-l învăța pe finul său bazele credinței creștine și are, de asemenea, sarcina de a-l îndruma spre celelalte taine ale Bisericii. În biserica noastră, nașa de botez nu are nici un rol. Ea îl ajută pe naș în obligațiile sale față de fin.
35. Cum trebuie sărbătorit Botezul?
Când participăm la oficierea tainelor, deseori uităm că trebuie să acordăm o mai mare atenție laturii spirituale a acestui eveniment decât laturii materiale. La sfârșitul slujbei nu trebuie neapărat să transformăm acest obicei în petrecere, deoarece acest lucru nu este decât un obicei al oamenilor. Bineînțeles că Botezul este o sărbătoare pentru fiecare dintre aceia care îi înțeleg importanța dar nu trebuie să dăm o mai mare importanță decât se cuvine formalităților.
36. Ce este Mirungerea?
Mirungerea sau Pecetluirea(troșm), înseamnă împărțirea harului Sfântului Duh. Un astfel de exemplu este Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea, pentru fiecare creștin în parte. Prin mirungere primim harurile Sfântului Duh. Se săvârșește la sfârșitul tainei Botezului și este împlinirea acestuia, pe care poporul îl mai numește și gânunk de la gânkel, a pecetlui, cu sensul de a însemna, a înzestra cu o pecete a Sfântului Duh și nu cu înțelesul de închidere, sigilare. Materia Mirungerii este Sfântul Mir care se face din ulei de măsline și 40 de feluri de flori. Mirul se sfințește o dată la șapte ani de către Patriarhul Suprem și Catolicosul Tuturor Armenilor.
37. Cum se săvârșește Taina Mirungerii și ce înseamnă „a scoate din Mir”?
Slujba Mirungerii se săvârșește imediat după slujba de Botez pentru ca noul creștinat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, proaspăt curățat de păcatul lui Adam, să primească harurile Sfântului Duh. Oficiantul, preot sau episcop, miruiește 13 părți din trup:
- Fruntea, pentru a primi darurile cerești;
- Ochii, întru lumină, pentru a nu cunoaște niciodată moartea;
- Urechile, pentru a auzi poruncile lui Dumnezeu;
- Nările, pentru a simți mireasma dulceței vieții dăruite de Dumnezeu;
- Gura, pentru a fi pavăză strașnică buzelor;
- Mâinile, pentru a face doar fapte bune, virtuoase;
- Inima, pentru ca să domnească în ea sfințenia și pentru ca Duhul cel Adevărat să fie mereu în ea;
- Spatele, pentru a fi scut puternic împotriva atacurilor vrăjmașului;
- Picioarele, pentru ca ele să se afle mereu pe drumul mântuirii.
Vorba „a scoate din Mir” vine din vremuri vechi când, timp de opt zile de la botez, preotul mergea la casa celui botezat, spăla cu grijă locurile miruite iar în ultima zi spunea „Te-ai îndreptat, te-ai sfințit, te-ai făcut puternic în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”. Acest obicei s-a păstrat până în zilele noastre dar din mir scoate astăzi nașul la trei zile de la botez.
38. Ce înseamnă spovedanie?
Spovedanie înseamnă căință, durerea simțită din cauza săvârșirii unui păcat. Păcătosul, datorită remușcărilor sincere pentru săvârșirea unui păcat, capătă iertare pentru săvârșirea păcatelor și greșelilor. Sfântul Grigore din Datev scrie: „datorită faptului că păcătuim în trei feluri, cu gândul, cu vorba și cu fapta, trebuie să ne pocăim în trei feluri”. Tot despre acest lucru Iisus spune: „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat împărăția cerurilor”.
39. De ce spovedania este făcută la preot și câte feluri de spovedanie există?
Există două feluri de spovedanie: individuală și colectivă. În ambele cazuri, taina este aceeași, numai modul oficierii(tipicul) diferă. În Biserica noastră sunt acceptate ambele moduri de spovedanie. În primul caz, cel ce se spovedește poartă un dialog cu preotul confesor. În al doilea caz, se citește (de obicei de către unul din slujitorii bisericii) textul spovedaniei colective, Megha Asdudzo, am păcătuit lui Dumnezeu, unde sunt scrise toate păcatele posibile.
Preotul are puterea de a da iertarea de păcate. De aceea spovedania se face de către preot „Ceea ce veți dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri” (Matei 16:18).
40. În Biserica Apostolică Armeană există și spovedanie individuală?
În Biserica Armeană, ani îndelungați s-a practicat doar spovedanie colectivă, asta nu înseamnă că nu există și spovedanie individuală. În ultimul timp, mai ales în țările cu tradiție ortodoxă, s-a reîmpământenit obiceiul spovedaniei individuale, care se face în prezența unui preot.
41. Ce este Împărtășania?
A te împărtăși înseamnă a fi parte, a te uni cu trupul și sângele lui Hristos. Taina Împărtășaniei a fost înființată de Hristos în casa de sus, în timpul Cinei de Taină: „Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine și binecuvântând, a frânt și, dând ucenicilor, a zis: Luați, mâncați, acesta este trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat, zicând: Beți dintru acesta toți, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor.” (Matei 26:26-28).
42. Cine se poate împărtăși?
Se pot împărtăși cei botezați, miruiți și spovediți, care s-au pregătit cu grijă pentru Taina Împărtășaniei. Înainte de împărtășanie, credinciosul trebuie să își pregătească sufletul și trupul. Sufletul cu rugăciune iar trupul prin post. Împărtășania este balsamul veșniciei. Cine se împărtășește va avea viață veșnică.
43. Când, unde și de câte ori te poți împărtăși?
De obicei împărtășania se dă duminica, în biserică, în timpul Sfintei Liturghii. Taina împărtășaniei este o taină repetabilă, nu există un număr maxim de împărtășanii pe care un om le poate lua în timpul viții. Cineva care dorește, simte nevoia și este pregătit, se mai poate împărtăși și în alte zile decât duminica. Cere acest lucru preotului care se asigură că doritorul a ținut post și s-a spovedit și îi dă Sfânta Împărtășanie. Este de dorit ca un credincios să se împărtășească de cel puți cinci ori pe an, la marile sărbători domnești.
44. Ce înseamnă Hirotonia?
Hirotonia este înzestrarea unei persoane cu puterea de a citi Evanghelia în timpul slujbelor și de a săvârși tainele Bisericii. Pretendentul la hirotonie trebuie să fie curat și cu sufletul și cu trupul. Taina Hirotoniei apare încă din Evanghelie: „Nu fi nepăsător față de harul care este întru tine, care ți s-a dat prin proorocie, cu punerea mâinilor mai-marilor preoților.” (I Tim. 4:14), „Pe care i-au pus înaintea apostolilor, și ei, rugându-se și-au pus mâinile peste ei.” (Fapte 6:6) etc.
45. Cum se săvârșește Taina Hirotoniei?
Aceasta se săvârșește impresionant și după o lungă și atentă pregătire. În timpul Hirotoniei, episcopul, în mod public, cercetează calitățile candidatului. Candidatul trebuie să fie matur, în deplinătatea facultăților mintale, pregătit intelectual și să aibă recomandare din partea parohiei din care face parte.
46. Câte trepte ale Hirotoniei are Biserica Apostolică Armeană?
În Biserica Armeană există 9 ranguri bisericești: ușier, cel care are în grijă ușa bisericii; citeț; exorcist; purtător de lumânări; ipodiacon; diacon; preot, episcop, catolicos. Primele patru ranguri sunt date în zilele noastre într-o singură slujbă. Ipodiaconia, nu mai este în practică un rang de sine stătător, este oferită prin slujbă înainte de a fi oficiată slujba de diaconie. Diaconia, este prima treaptă a rangurilor clericale. Diaconul este deja socotit a fi făcând parte din cler. Preoția, este rangul prin care i se oferă unei persoane puterea de a săvârși tainele bisericești, cu excepția hirotoniei. Episcopul este acel călugăr hirotonit care poate oficia hirotonii și alte slujbe specifice acestei funcții: sfințirea de biserici sau hirotonia Catolicosului. Catolicosul este Arhiepiscopul care este ales de Adunarea Națională și, după aceea este hirotonit și uns. El are puterea de a sfinți Sfântul și Marele Mir ce simbolizează prezența Sfântului Duh în Biserică și este urmașul Sfântului Grigore Luminătorul pe scaunul catolicosal.
Mai există în biserică funcții laice: clopotar, vânzător de lumânări, etc.
47. Ce înțelegem când spunem Cununie?
Cununia este uniunea tainică între bărbat și femeie când, aceștia, cu mijlocirea Sfântului Duh, devin un singur trup. Cununia nu este întâmplător o taină a Bisericii ea fiind înființată de însuși Dumnezeu prin poruncă: „Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul” (Geneza 9:1) Și Hristos a binecuvântat cununia spunând: „Ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” (Matei 19:6), frază cuprinsă în ritualul oficierii acestei taine. Din punctul de vedere al Bisericii Armene, familia este sfântă, așa cum sfântă este și cununia care leagă perechea până la moarte. Temelia acestei taine este iubirea dintre cei doi parteneri de viață.
48. Cine a înființat Cununia?
Taina Cununiei apare încă din Vechiul Testament prin acea poruncă dată de Dumnezeu. Totuși, cununia se definitivează în Noul Testament prin binecuvântarea lui Hristos asupra nunții din Cana Galileei. De asemenea, Hristos spune în Evanghelia după Matei că singurul motiv pentru care un soț poate să îl părăsească pe celălalt, este motivul preacurviei.
49. Poate un cuplu trăi fără cununie religioasă?
Nu! Biserica Apostolică Armeană nu validează cununia oficială, respinge și nu recunoaște concubinajul. Desigur, fiind cetățeni, trebuie să respectăm legile țării și să ne cununăm oficial înainte de a ne cununa religios. De altfel, preotul nu va cununa nici un cuplu dacă acesta nu este cununat oficial. Acest lucru nu este un efect al vreunei legi bisericești, ci este o măsură împotriva unui eventual act de bigamie. Trebuie să respectăm legile țării dar nu trebuie să ignorăm legile lui Dumnezeu. Cununia trebuie sfințită de către preot, în biserică.
Interesant este faptul că în țările unde nu există un sistem oficial de stare civilă, certificatul de cununie religioasă este considerat de către autorități ca act oficial și are efecte juridice.
50. Cine este nașul de cununie?
Nașul este de o foarte mare importanță atât în concepția Bisericii, cât și în concepția credincioșilor. Nașul trebuie să fie un bărbat matur, cu credință care are rolul de a îndruma perechea pe drumul mântuirii și al armoniei în viață. El devine după cununie părintele spiritual al cuplului, rol avut de nașul de botez până la această dată. Este împământenit obiceiul ca nașul de botez să fie și naș de cununie dar nu este un lucru obligatoriu.
51. Care este înțelesul faptului că în timpul slujbei de cununie se bea dintr-un singur pahar?
A bea dintr-un singur pahar reprezintă taina împărțirii între cei doi a celor bune și rele în viața de cuplu. Adică, așa cum gustă împreună vinul în timpul cununiei, așa vor gusta și din bucuriile și greutățile vieții.
52. Sunt obligatorii toate acele complicate pregătiri de nuntă?
Nu! Pentru săvârșirea tainei Cununiei, sunt obligatorii doar inelele și lumânările. Trebuie spus, că nici măcar culorile veșmintelor mirilor nu sunt obligatorii. Ele trebuie să fie cât mai modeste așa cum modeste trebuie să fie straiele tuturor acelora care pășesc pragul bisericii. Din păcate, uitând însemnătatea spirituală a tainei, atât mirii cât și cei care se ocupă de organizarea nunții, conferă o somptuozitate exagerată momentului încărcându-l cu formalități.
53. Ce înseamnă Mirungerea (Maslul) sau Rânduiala pentru bolnavi?
Pentru a înțelege Taina Maslului, trebuie să știm ce înseamnă „bolnav”. Bolnavul este acel om care s-a îndepărtat de Dumnezeu prin săvârșirea de păcate. Bolile sunt urmările păcatelor, prin urmare bolnavii au nevoie de iertarea de păcate.
54. Pe cine mirungem și cum?
Mirungerea sau miruirea (ungerea cu mir), este un obicei vechi evreiesc care a fost preluat de către Biserica Apostolică. De aceasta, Sfânul Apostol Iacov spune: „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica, și de va fi făcut păcate se vor ierta lui.” (Iacov 5:14-15)
55. Este obligatorie Mirungerea?
Da, este! Atunci se pune întrebarea: de ce Biserica Armeană nu mai săvârșește această taină ca taină separată, de sine stătătoare? Rânduiala pentru bolnavi se săvârșește prin rugăciuni pentru însănătoșire, spovedanie și împărtășanie. Mirungerea bolnavului nu se săvârșește cu toate că este acceptată ca Taină.
În zilele noastre Taina Maslului în Biserica Armeană nu are o atât de mare complexitate și aplicare practică decât în Biserica Ortodoxă Română. Datorită conjuncturilor istorice defavorabile și lipsei timpului necesar adoptării unor noi hotărâri sinodale, unele taine, cum ar fi spovedania și mirungerea, au fost adaptate prin practică la necesități. Astfel, Biserica Armeană consideră Mirungerea de la botez ca fiind și Ultima Mirungere. Trebuie spus, că în prezent, sinodul episcopal trudește pentru a reînființa această Taină și de a o reintroduce în practica bisericească.
56. Ce este Madagh-ul?
Madagh-ul este o miluire. Acesta a fost probabil înființat de către Sfântul Grigore Luminătorul în anul 301, aplicând pe o cutumă păgână a sacrificiului către zei ideea de bază a creștinismului prin care Hristos Însuși este cel care se sacrifică, fapt ce a înlocuit ofranda de animale cu însuși trupul lui Hristos. Este o ofrandă dată pentru Dumnezeu, oamenilor, este speranță de mântuire, iubirea față de săraci și miluirea lor, rugăciune pentru odihna celor adormiți și rugăciune la Dumnezeu pentru ferirea de încercări și pericole.
57. Din ce este făcut madagh-ul?
Atât în pre-creștinismul armenilor, cât și în iudaism, sacrificiul animal presupunea ofranda cea mai sănătoasă. Primul născut din oi, capre, găini, porumbei sau oricare alt bun aflat în perfectă stare de sănătate și forma, era adus drept sacrificiu la templu. Creștinismul armean a preluat aceste obiceiuri, transformând ofranda către zei în dar către săraci, gest de iubire și de miluire. De multe ori, credincioșii confundă acest gest și cred că ei oferă de fapt acest dar lui Dumnezeu însuși. Orice dar animal NU se sfințește. Se sfințește doar sarea cu care se gătește animalul ce va fi dăruit celor sărmani. Trebuie menționat că în Armenia se obișnuiește ca înainte de sacrificarea animalului, să se hrănească acesta cu sarea binecuvântată.
58. De ce sfințim sarea?
„Voi sunteți sarea pământului” (Matei 5:13) Iisus a asemănat pe apostolii să cu sarea. Sarea este un simbol al curățeniei. Deoarece după păcatul lui Adam toate ființele au fost atinse de păcat și moarte, gătirea animalului cu această sare înseamnă curățirea de păcat și moarte, un dar al vieții.
59. De ce nu este permis introducerea animalului în biserică?
Sfântul Grigore din Datev spune: „Biserica reprezintă Raiul, unde animalele nu intră”. De aceea la biserică ducem doar sarea cu care se va găti animalul.
60. Este voie să ungem cu sângele animalului sacrificat pentru madagh pe pereții caselor, fruntea sau alte părți din trup?
Nu! Trebuie spus că animalul sacrificat în sine nu are vreo însemnătate pentru mântuirea noastră. Nu prin sângele său ne curățăm sau mântuim(așa cum este spus despre noi de către cei ce nu cunosc acest fapt). Ungerea cu sânge a diverselor obiecte sau părți ale trupului este un obicei păgân care din păcate mai dăinuie între credincioșii noștri dar care, încet-încet, dispare.
61. Ce înseamnă „agapă”
Este prânzirea împreună care poate cuprinde în el și înțelesul de madagh. În vechime, în Biserica primară, în perioada apostolilor, credincioșii prânzeau împreună după oficierea Sfintei Liturghii și numeau aceasta „masa iubirii”, agapă. Desigur, în timpul agapei, se cheamă la masă sărmanii și nu cei avuți sau aceia la care ai obligații pentru ca acest gest să nu fie socotit ca pe o plată a datoriilor față de oameni. (Luca 14:12-14)
62. Ce înseamnă atunci când aprindem lumânări?
Obiceiul de a aprinde lumânări în biserică vine din cele mai vechi timpuri, când creștinii oficiau Sfânta liturghie, pe ascuns, în catacombe și luminau locul cu lumânări. Aprinderea de lumânări este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri creștinești. Cu toate acestea, nu trebuie să ne gândim că simplul fapt de a aprinde lumânări atunci când venim la biserică ne asigură iertarea de păcate sau mântuirea. Lumânarea fără rugăciune și celelalte Taine necesare mântuirii este ca tămâia fără miros.
63. De ce trebuie să cumpărăm lumânări din banii proprii?
Pentru că aprinderea de lumânări, în afară de faptul că este un obicei frumos, este considerat a fi și un sacrificiu adus în biserică. Fiecare dintre credincioși trebuie să își aducă propria contribuție la prosperitatea bisericii. „Și șezând în preajma cutiei darurilor, Iisus privea cum mulțimea aruncă bani în cutie. Și mulți bogați aruncau mult. Și venind o văduvă săracă, a aruncat doi bani, adică un codrant. Și chemând la Sine pe ucenicii Săi le-a zis: Adevărat grăiesc vouă că această văduvă săracă a aruncat în cutia darurilor mai mult decât toți ceilalți. Pentru că toți au aruncat din prisosul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, toată avuția sa.” (Marcu 12:41-44)
64. Este posibil ca tinerii îndrăgostiți să aprindă împreună lumânări în biserică?
Da. Există obiceiul de a interzice tinerilor îndrăgostiți de a merge împreună la biserică. Este un lucru greșit, menit să îi piardă pe cei doi. Tinerii nu numai că pot aprinde lumânări împreună dar trebuie să meargă la biserică și să se roage lui Dumnezeu pentru ca legătura lor să dureze, să rămână în curățenie și dragoste.
65. Cum trebuie să se îmbrace credincioșii în biserică?
Femeile trebuie să aibă capul acoperit, lucru ce este un frumos simbol al supunerii iar bărbații, cu capul descoperit. „Orice bărbat care se roagă sau proorocește, având capul acoperit, necinstește capul său. Iar orice femeie care se roagă sau proorocește, cu capul neacoperit, își necinstește capul; căci tot una este ca și cum ar fi rasă. ” (I Corinteni 11:4-5) În biserică nu este permis să vorbești, mesteci sau mănânci și să faci zgomot deoarece toate acestea îi deranjează pe cei de lângă tine care se roagă și deranjează, de asemenea, slujbele religioase.
66. Ce înseamnă (ughd), legământ?
Este ca o promisiune încheiată printr-un contract. Dumnezeu însuși i-a făgăduit lui Noe și Fiilor săi că va scoate pământul de sub ape și că niciodată aceste ape nu vor mai înghiți pământul. Dumnezeu a pus atunci ca gaj, mărturie acestui legământ, curcubeul. „ "Iată Eu închei legământul Meu cu voi, cu urmașii voștri. Și cu tot sufletul viu, care este cu voi: cu păsările, cu animalele și cu toate fiarele pământului, care sunt cu voi, cu toate vietățile pământului câte au ieșit din corabie; Și închei acest legământ cu voi, că nu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului și nu va mai fi potop, ca să pustiască pământul". Apoi a mai zis iarăși Domnul Dumnezeu către Noe: "Iată, ca semn al legământului, pe care-l închei cu voi și eu tot sufletul viu ce este cu voi din neam în neam și de-a pururi, pun curcubeul Meu în nori, ca să fie semn al legământului dintre Mine și pământ. Când voi aduce nori deasupra pământului, se va arăta curcubeul Meu în nori, și-Mi voi aduce aminte de legământul Meu, pe care l-am încheiat cu voi și cu tot sufletul viu și cu tot trupul, și nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toată făptura. Va fi deci curcubeul Meu în nori și-l voi vedea, și-Mi voi aduce aminte de legământul veșnic dintre Mine și pământ și tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pământ!"” (Geneza 9:9-16)
Și noi facem câteodată legăminte sau promisiuni lui Dumnezeu și trebuie să rămânem credincioși acelor legăminte și promisiuni. Prima relație de acest gen cu Dumnezeu a unui creștin este Botezul. „Uhdacnațutiun”, în limba română „pelerinaj”, are înțelesul de a merge pentru a face rugăciuni în vederea respectării acelui legământ sau a ne ruga pentru anumite lucruri iar urarea este: Uhdt gadar! Dumnezeu să-ți împlinească legământul!
67. Ce fel de reguli sunt în timpul pelerinajului?
Drumul în pelerinaj trebuie să fie mereu în rugăciune. De multe ori credincioșii preschimbă pelerinajul în excursie. Pelerinul trebuie să aibă în minte doar un singur scop acela de a atrage bunăvoința lui Dumnezeu pentru a i se împlini rugăciunile. Orele de rugăciune în timpul pelerinajului trebuie să fie petrecute în smerenie și în singurătate. Când se roagă, credinciosul trebuie să pomenească în rugăciunile sale și pe apropiații săi și pe dușmanii săi.
68. Există locuri speciale unde se poate merge în pelerinaj?
Locurile de pelerinaj se aleg de fiecare credincios în parte, acestea pot fi biserici, capele sau alte locuri cu încărcătură spiritual-creștină. De exemplu, cu ocazia Învierii, se poate merge la bisericile cu hramul acesta sau, în zilele în care se prăznuiesc diferitele sărbători închinate Sfintei Fecioare Maria, în una sau mai multe dintre bisericile cu hramul Maicii lui Dumnezeu. De asemenea, se poate merge la mormântul sfinților sau în bisericile unde se păstrează relicvele acestora.
69. Când se poate merge în pelerinaj?
Nu există o anume dată când se merge în pelerinaj. Se poate merge ori de câte ori creștinul simte nevoia spirituală de a face acest lucru. Se obișnuiește să se meargă în pelerinaj după anumite tradiții locale așa cum este, de exemplu, pelerinajul din august, la Mănăstirea Hagigadar din Suceava.
70. Ce înseamnă Daghavar (cort mare)?
Numim daghavar marile sărbători ale Bisericii. Această denumire vine din Vechiul Testament și are legătură cu Sărbătoarea Corturilor: „Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a Domnului șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți. 42. Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș să locuiască în corturi, 43. Ca să știe urmașii voștri că în corturi am așezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru".” (Leviticul 23:41-43). Sărbătorile se numesc Daghavar sau Mari, deoarece se sărbătoresc în mai mult de o zi. Sunt precedate de perioade de post și a doua zi după ele este Ziua Morților, zi în care se fac sfințiri de mormite și slujbe de pomenire pentru cei adormiți.
71. Care sunt sărbătorile Daghavar ale Bisericii Armene?
Biserica Armeană are cinci sărbători Daghavar: 1. Nașterea și Botezul Domnului, 2. Învierea Domnului, 3. Schimbarea la Față sau Vartavar, 4. Adormirea și Ridicarea la cer a Maicii Domnului, 5. Înălțarea Sfintei Cruci.
72. Cum trebuie să fie sărbătorită Nașterea Domnului, Crăciunul?
Crăciunul este una dintre puținele sărbători fixe ale calendarului Bisericii Armene. Se sărbătorește pe data de 6 ianuarie. Data de 6 ianuarie, duce la confuzie, mulți considerând Biserica Armeană ca fiind „pe vechi”, adică având calendarul vechi, ca biserica lipovenească, de exemplu. Nu, Crăciunul se sărbătorește pe data de 6 ianuarie deoarece Biserica primară, până în secolul V, sărbătorea această sărbătoare pe data de 6 ianuarie. Abia în secolul V, la Sinodul de la Calcedon, dorind să combată obiceiul păgân de a-l cinsti pe zeul Mitra pe data de 25 decembrie, sinodul a hotărât schimbarea datei prăznuirii acestuia. Biserica Armeană nu a aderat la această hotărâre.
73. Cum se sărbătorește corect Crăciunul?
Crăciunul este precedat de o săptămână de post. Cu o zi înainte se sărbătorește Ajunul, sau Djâracaluiț, aprinderea de făclii. Se oficiază Sfânta Liturghie și se dă lumină de la biserică. Credincioșii dau unul altuia lumina și vestea: „Hristos s-a Născut și ni s-a arătat!”. Răspunsul este: „Binecuvântate sunt Nașterea și Arătarea Domnului!”. În noaptea de ajun NU se mănâncă de dulce. Praznicul este abia a doua zi, după Sfânta Liturghie.
74. Ce înseamnă „Zadig”(Paște) și când se sărbătorește?
Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului. Domnul Hristos s-a chinuit, s-a ridicat pe cruce, s-a înmormântat și a înviat a treia zi din morți. „Zadig” înseamnă despărțire, îndepărtare de păcate.
Numim Paște această sărbătoare din mai multe motive. În primul rând, această denumire vine din Vechiul Testament, când Moise a scos din Egipt pe poporul lui Israel. Apoi, Sfântul Apostol Pavel îl numește Paște pe Hristos: „Curățiți aluatul cel vechi, ca să fiți frământătură nouă, precum și sunteți fără aluat; căci Paștile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi.” (I Corinteni 5:7).
Paștele este o sărbătoare mobilă, adică își schimbă data în fiecare an. Biserica noastră sărbătorește Paștele în prima duminică după prima lună plină după echinocțiul de primăvară și se poate încadra în perioada 22 martie-26 aprilie(35 de zile). Trebuie menționat că Biserica Armeană din România, în anii 1890, a cerut aprobare de la Sfântul Scaun de la Ecimiadzin pentru a sărbători Sfintele Paște odată cu Biserica Ortodoxă Română. De Paște sunt legate multe obiceiuri populare, de exemplu, vopsitul ouălor. Un obicei greșit al enoriașilor noștri este acela de a mânca miel și a ciocni ouă roșii după Sfânta Liturghie de Ajun, sâmbătă, cu o seară înainte de Paște. Aceste alimente se mănâncă DOAR după Sfânta Liturghie de Paște, de duminică. În seara de Ajun, când credincioșii ajung cu lumina Paștelui acasă, pot să mănânce pește.
75. Ce punem pe masa de Paște?
A devenit tradiție ca pe masa de paște să fie ouă fierte, vopsite în roșu, pilaf cu stafide, pește și vin. Oul reprezintă lumea iar culoarea roșie reprezintă sângele lui Hristos care a curățat lumea. De aceea nu este permis ca ouăle de Paște să aibă altă culoare. Orezul reprezintă toată omenirea iar stafidele, credincioșii. Vinul reprezintă sângele Domnului iar peștele este vechiul simbol al creștinilor.
76. Ce tradiții interesante există de Paște?
În afară de mâncărurile tradiționale, masa de Paște se ornează cu fire verzi de grâu iar ouăle se ornează cu cruci. Unii fac „cata”, o prăjitură din aluat, în care pun un ban și astfel se creează un fel de loterie în familie, cel care găsește banul în prăjitură urmând a fi prosper tot anul. De asemenea, frumos este și obiceiul „ciocnitului ouălor” în care este socotit ca învins cel al cărui ou este spart.
77. Ce înțelegem prin Schimbarea la Față și de ce noi numim această sărbătoare: „Vartavar”?
„Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. 2. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. 3. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. 4. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. 5. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L". 6. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. 7. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți.” (Matei 17:1-5)
Schimbarea la Față este încă o revelație a lui Hristos ca Dumnezeu Adevărat și un îndemn pentru a-L urma. Această sărbătoare este numită și Vartavar și este legată prin tradiția populară de obiceiul de a stropi cu apă. Acest nume vine din mitologia armeană când închinătorii armeni la zeița Astghig, zeița frumuseții, obișnuiau să aducă ofrandă zeiței trandafiri pe care îi ardeau pe altare. Vart (arm.) = trandafir.
78. De ce ne stropim unii pe alții cu apă în această zi?
Acest obicei a ajuns până în zilele noastre iar credincioșii au obiceiul ca după Sfânta Liturghie să se stropească cu apă unii pe alții. Se spune că zeița Astghig stropea lucrurile și oamenii cu apă de trandafiri pentru a-i înfrumuseța. Acest obicei a ajuns până în zilele noastre iar după Sfânta Liturghie credincioșii se stropesc cu apă pentru a se înfrumuseța sufletește unul pe altul. Apa simbolizează în creștinism curățenia și viața iar stropitul cu apă are și o semnificație creștină, anume aceea de înnoire sufletească prin spălarea cu apă.
79. Ce înțelegem când spunem Înălțarea Fecioarei Maria?
Înălțarea sau Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare Daghavar în Biserica Armeană. După tradiția Bisericii, Fecioara Maria a primit vestea ridicării ei la cer de la Arhanghelul Gabriel pe când stătea în rugăciune la Mormântul Domnului. Pentru a rămâne cu o amintire de la Ea, Apostolul Ioan a rugat-o să lase un pictor să îi picteze chipul dar aceasta a luat o scândură, a așezat-o în dreptul feței și s-a rugat. După această rugăciune chipul i s-a imprimat pe scândură. Când a sosit momentul înălțării sale la ceruri, ea era înconjurată de apostolii care au fost martorii coborârii din ceruri a lui Hristos și a îngerilor sub forma unei lumini puternice. După ce sufletul a fost luat de Hristos, adormitul trup al Sfintei Fecioare a fost înmormântat de către apostoli. Sfântul Vartolomeu, care nu era de față la toate acestea, a cerut sa să vadă trupul pentru a-și aduce ultimul omagiu. Când apostolii au deschis mormântul, au obseervat dispariția trupului ce fusese înălțat la ceruri. Pentru a fi consolat de către ceilalți apostoli, sfântului Vartolomeu i se dăruiește chipul Maicii Domnului imprimat pe acea scândură, icoană ce a fost o bună parte de timp deținută de Biserica Armeană.
80. Care sunt sărbătorile închinate Sfintei Fecioare Maria?
1.Buna Vestire, 2. Adormirea și Înălțarea Fecioarei Maria, 3. Intrarea în templu a Fecioarei Maria, 4. Zămislirea fecioarei Maria din Ana, 5. Aflarea brâului Maicii Domnului, 6. Aflarea cutiei Maicii Domnului.
81. De ce se sfințesc strugurii în timpul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului?
Hristos a spus: „Eu sunt adevărata vie…” (Ioan 15:1) Din strugure se face vinul (sângele lui Hristos) și de aceea, dintre toate fructele, el este considerat a fi cel mai binecuvântat. Prin sfințirea fructelor se sfințesc toate fructele. Există obiceiul de a nu mânca struguri până la sfințirea lor în ziua sărbătorii Adormirea Maicii Domnului.
82. Ce înseamnă Înălțarea Sfintei Cruci?
Înseamnă ridicarea Crucii în văzul oamenilor. În anul 614, Regele persan Hosrov al II-lea, după ce a atacat și distrus Ierusalimul, a răpit Sfânta Cruce și a dus-o în Persia. În anul 628, Împăratul Bizanțului Heraclit, eliberează Sfânta Cruce din Persia și o duce la Constantinopol unde o ține doi ani, după care o duce la Ierusalim. După ce ajunge cu Crucea la Ierusalim, împăratul a purtat-o pe umeri până pe Golota unde a ridicat-o pentru a fi văzută de credincioșilor. Pe drumul să din Persia la Constantinopol, Crucea a trecut și prin Armenia și a fost însoțită de mulți pelerini armeni pe drumul său.
83. Câte sărbători ale Sfintei Crucii are Biserica Apostolică și Ortodoxă Armeană?
Biserica Armeană are patru sărbători dedicate Sfintei Cruci. 1. Arătarea Sfintei Cruci, 2. Înălțarea Sfintei Cruci, 3. Sfânta Cruce din Varak, 4. Aflarea Sfintei Cruci. Trei dintre aceste sărbători sunt sărbătorite și de celelalte bisericii, numai Sfânta Cruce din Varak este o sărbătoare proprie Bisericii noastre.
84. Ce este Sfânta Cruce pentru creștini?
Înainte de Hristos, crucea era un semn al rușinii, un instrument de execuție pentru răufăcători. De aceea L-au și ridicat pe Cruce pe Hristos, pentru a-L defăima pe El și pe urmașii Lui. Dar prin ridicarea Sa pe Cruce, Crucea s-a sfințit și a devenit pentru toți creștinii un semn al mântuirii, al speranței și al credinței. Din acest motiv, apostolul Pavel spune: „Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!” (Galateni 6:14).
85. De ce și cum ne facem semnul Crucii?
Făcându-ne semnul Crucii, îl amintim pe Domnul nostru Iisus Hristos și moartea Sa pe Cruce și astfel primim binecuvântarea și puterea Crucii care este însuși Hristos. Nu numai noi ne sfințim prin semnul Crucii. Preotul, în timpul oficierii diverselor slujbe religioase, binecuvântează diferite obiecte prin semnul Crucii. Mirul, de asemenea, este aplicat pe noul botezat cu o mișcare în forma crucii.
Ne facem cruce în modul următor:
Unim degetele mare, arătător și mijlociul ale mâinii drepte și le ducem întâi spre frunte unde, atingând-o, spunem „În numele Tatălui”, după care coborâm mâna până deasupra curelei și spunem „Și al Fiului”. Continuam ducând mâna de la umărul stâng până la cel drept spunând „Și al Duhului Sfânt”. Crucea odată făcută, se pecetluiește așezând palma pe piept și se rostește „Amin!”
Cele trei degete împreunate astfel simbolizează Sfânta Treime iar celelalte două, inelarul și degetul mic, care trebuie să atingă cu vârfurile podul palmei, simbolizează pe Adam și Eva, bărbatul și femeia plecați înaintea Sfintei Treimi.
Deseori sunteți întrebați de ce vă faceți semnul crucii „invers”. Armenii își fac crucea de la stânga la dreapta deoarece în sintaxa limbii armene nu se spune „în numele Sfântului Duh”, ci „în numele Duhului Sfânt”. Când rostim cuvântul Duh, mâna trebuie să fie în partea inimii, în partea stângă.
86. Ce se întâmplă atunci când facem semnul Sfintei Cruci?
Sfântul Ioan Gură de Aur spune că dacă îți faci semnul Sfintei Cruci cu credință, nici un duh rău nu poate să se apropie de tine, deoarece el vede în acel semn acea armă cu care Hristos a înfrânt moartea, pe Satan și oștile acestuia.
87. Ce este slujba de sfințire a casei?
Sfântul Grigore din Datev spune că această slujbă a fost înființată de către însuși Hristos când, după înviere, a intrat în casa lui Marcu și i-a și i-a binecuvântat pe ucenicii săi. Din acest motiv preotul sfințește casele ducând cu el Sfânta Cruce și Sfintele Evanghelii care îl reprezintă pe Hristos. După Paște și Crăciun, apostolii mergeau în casele credincioșilor și, binecuvântându-i, le dădeau vestea Învierii și a Nașterii Domnului.
88. Ce este necesar să avem în timpul sfințirii casei?
Se obișnuiește ca de Crăciun să se pună pe masă pentru a fi sfințite pâine, sare și apă. În România, se obișnuiește ca după sfințirea apei, să se stropească prin casă cu apă și să se spună: Miluiește Doamne poporul tău și binecuvântează moștenirea ta…” . Acest lucru simbolizează Botezul Domnului și, în același timp, este un ritual de curățire și de reînnoire în Hristos. De Paște, se poate adăuga lângă apă, sare și pâine, ouă roșii, cozonac și vin.
89. Când se poate face sfințirea casei?
Sfințirea casei se face de cel puțin două ori pe an, după Crăciun până la Lăsata secului postului mare și după Paște, până la Înălțare. Se mai pot oficia slujbe de sfințire a casei împotriva duhurilor rele, pentru sfințirea unei case noi sau aflate după reparații sau atunci când o familie dorește ca preotul să se roage pentru bunăstarea, sănătatea și norocul familiei.
90. Ce este icoana?
Icoanele sunt înfățișări ale lui Hristos sau ale sfinților, pe care pictorii le-au făcut fără a avea modele vii. Desigur, pentru fiecare sfânt în parte există o descriere făcută de sfinții părinți care trebuie respectată atunci când cineva pictează o icoană. Nu putem reprezenta un sfânt oricum ne trece prin minte, ci după anumite îndrumări iconografice.
91. De ce ne închinăm în fața icoanelor?
Închinarea noastră în fața icoanelor nu este îndreptată asupra ei, al lemnului pictat și sfințit sau a pânzei, ci în fața aceluia care este reprezentat în icoană. De exemplu, dacă icoana îl reprezintă pe Hristos, noi ne închinăm Lui și nu chipului său pictat. Din cauza faptului că ne închinăm în fața icoanelor, mulți dintre protestanți și neoprotestanți susțin că suntem închinători la idoli. Lucru greșit dacă înțelegem cele de mai sus.
92. Ce este postul?
Postul, în limba armeană „bahk”, înseamnă renunțarea la ceva, lepădarea de ceva. De multe ori, credincioșii dau o mai mare importanță postului de mâncare dar este foarte important ca în timpul postului să avem grijă de curățenia sufletului. În legătură cu aceasta Catolicosul Hovhan Mantaguni spune: „dacă cineva se învrednicește doar prin mâncare dar prin celelalte părți ale trupului nu postește, truda sa este în van!”.
93. Cum se numesc duminicile din Postul Mare?
1. Lăsata Secului, 2. Duminica Alungării din rai, 3. Duminica fiului risipitor, 4. Duminica gospodarului nedrept, 5. Duminica Judecătorului, 6. Duminica venirii, 7. Floriile, 8. Sfântul Paște.
94. Cum trebuie să postim?
Postul se ține ținându-ne departe de hrană provenită din animale. Unii mănâncă doar pâine și sare în post, de aceea armenii din vechime numeau postul: „agh u haț”, sare și pâine. Cum am văzut, postul nu se limitează numai la mâncare, în perioadele de post trebuie să ne aflăm în permanentă rugăciune și cugetare.
95. Ce este rugăciunea și cum trebuie să ne rugăm?
Rugăciunea este mijlocul suprem de comunicare cu Dumnezeu. Patriarhul Pavel din Alexandropole spune: „La începutul rugăciunii, mintea trebuie să se retragă în sine, trebuie să închidem porțile sentimentelor față de lucrurile exterioare și să nu avem gândul îndreptat spre altceva, deoarece când rugăciunea nu are un scop, gândul de rugăciune se risipește fără rost.”
96. Câte feluri de a te ruga există?
În general, există două feluri de rugăciune: individuală și colectivă. Rugăciunea individuală este dialogul fiecăruia în parte cu Dumnezeu „Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție.” (Matei 6:6).
97. Ce înțelegem când spunem „rugăciune colectivă”?
Dând importanță rugăciunii individuale, nu trebuie să ignorăm rugăciunea colectivă. Încă din timpul apostolilor, credincioșii se adunau în locuri ascunse pentru a se ruga împreună. Ritualul rugăciunilor colective a fost dezvoltat de către Biserică pe parcursul secolelor. De aceea există mai multe feluri de rugăciuni colective. Sunt mulți care susțin că lor le este suficientă rugăciunea individuală și că nu au nevoie de preot sau biserică pentru a fi considerați credincioși.
98. Câte feluri de slujbe colective există?
Cea mai importantă slujbă colectivă din Biserica Armeană este Sfânta Liturghie unde credincioșii participă împreună la Taina Împărtășaniei. Mai există în Biserică și „ceasurile”
99. Ce este Sfânta Liturghie?
Este una dintre slujbele colective ale Bisericii și este compusă din patru părți: pregătirea, partea de prânz, Liturghia și binecuvântarea de sfârșit a credincioșilor. În decursul istoriei bisericii au fost create mai multe feluri de liturghii. În sine, liturghia înfățișează viața, moartea și învierea Domnului Hristos. Liturghia nu este importantă numai pentru legătura spirituală care se creează între Dumnezeu și credincioși, ci și pentru rolul său educațional. Cei ce participă la liturghie învață dogmele și teologia Bisericii. Totuși, rolul cel mai important este Împărtășania.
100. Care sunt materiile principale folosite la Sfânta Liturghie?
Pâinea nedospită și vinul. Ostia, nâșharul, se face din făina și apă, se decupează rotund și se imprimă în general cu o ștanță pe care este gravată învierea lui Hristos. Nu se pune sare în ea, doar făină și apă. Vinul trebuie să fie roșu și amărui. Pâinea nedospită simbolizează trupul lui Hristos iar vinul, sângele. Biserica Armeană săvârșește Liturghia cu pâine nedospită respectând Cina cea de Taină, când Hristos a instaurat Liturghia spunând „Luați mâncați, acesta este trupul meu…” El a frânt atunci azimă, care este pâine nedospită. Marcu 14:12: „În ziua dintâi a praznicului Azimelor, când jertfeau paștile, ucenicii lui Isus I-au zis: „Unde voiești să ne ducem să-Ți pregătim ca să mănânci paștile?”.”
De asemenea, vinul folosit de Hristos atunci era curat, neamestecat cu apă.
101. Când putem participa la Sfânta Liturghie?
Liturghia nu se oficiază numai în fiecare duminică. Există zile de sfinți sau alte sărbători domnești, de ex. Înălțarea, care cad în mijlocul săptămânii. Este de preferat să participăm la toate liturghiile. Trebuie spus că cine nu participă un an întreg la Liturghie și nu se împărtășește măcar o dată pe an, după canoanele Bisericii noastre, nu mai poate fi considerat un fiu al Bisericii.
102. Care sunt veșmintele liturgice?
Mitra – arhierească(Tiară) sau preoțească. Mitra arhierească reprezintă simbolul împărăției. Sf. Altar semnifică Împărăția Cerurilor în Biserică. Liturghisitorul se află în fața Sfintei Mese în calitate de Împărat pentru a săvârși Sfânta Liturghie. Circumstanțele împirostririi Liturghisitorului sunt trei la număr (împărăția, preoția și prorocia). Adică Liturghisitorul este împăratul împăraților care săvârșește Sfânta Liturghie așa cum Domnul nostru este adevăratul arhiereu. La Sfârșitul Liturghiei Liturghisitorul, ieșind din altar de această dată ca proroc, transmite vestea mântuirii Domnului nostru, care este cel mai presus dintre prooroci.
Stiharul - trebuie să aibă în general culoarea albă care simbolizează curățenia, sfințenia, așa cum veșmintele Mântuitorului au devenit albe, strălucitoare în ziua Schimbării la Față. În consecință și stiharul simbolizează curățenia sufletească și trupească a Liturgisitorului în urma spovedaniei
Epitrahilul, - Epitrahilul reprezintă povara Sfintei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos „și cel care nu își ia crucea și nu-Mi urmează nu este vrednic de Mine” (Matei 10-38).
Brâul - În textul liturgic, în rugăciunea ce se referă la brâu se spune: „să încingă jur-împrejur adâncul inimii și minții mele”. Brâul semnifică stăpânirea de sine așa cum era obiceiul și înainte de creștinism, căci omul păcătos nu avea dreptul de a folosi brâul.
Mânecuțele - Folosirea mânecuțelor este foarte timpurie. Soldații foloseau mânecuțe din metal înainte de a merge la luptă. În rugăciunea pentru îmbrăcatul mânecuțelor se spune: „dă Doamne putere mâinii mele drepte și spală toate întinăciunile mele pentru a fi vrednic de a mă lupta cu vrăjmașul și al birui”
Guleraș, Vagas, Varsamag - La taina botezului, când preotul mirunge spatele pruncului și urează ca cel botezat să fie păzit de tot răul, așa și preotul liturghisitor purtând gulerașul, roagă pe Dumnezeu ca acest guleraș al mântuirii să-l îndepărteze de vrăjmași, iar cugetul și sufletul să-i fie curățate de toate păcatele pentru a fi vrednic de săvârșirea euharistiei.
Filon, Șurciar - Filonul este partea vestimentației purtată de preot la slujbele și tainele pe care le săvârșește. Filonul reprezintă simbolul preamăririi lui Dumnezeu. În rugăciunea care se spune la îmbrăcarea filonului este scris: „îmbracă-mă cu veșmântul cel strălucit ca să fiu vrednic a preamări numele Tău”. Conform tipicului, în timp ce preotul se îmbracă cu veșmintele de slujbă, se pregătește să parcurgă drumul slăvit al lui Dumnezeu, neprihănit și departe de încercările diavolului.
La Sfânta Liturghie se mai folosesc prin tradiție papucii de slujbă, care au desenate pe ei un șarpe și un scorpion de la de cuvintele psalmistului 90-13 „peste aspidă si vasilisc vei păși și vei călca peste leu și balaur”. În textul liturgic nu există acest text. Slujitorii intră în papuci în altar deoarece este considerat loc sfânt în care nu ai voie să intri încălțat.
„Omoforul” este epitrahilul dublat purtat de episcop, în formă de cruce ce reprezintă în înțelesul plin al cuvântului: povara Mântuitorului și arată că arhiereul este reprezentantul Domnului pe acest pământ și poartă crucea domnească spre a vesti turmei păstorite că lucrarea de mântuire este mereu prezentă și că el (arhiereul) poartă această cruce pentru a păstori pe fiii bisericii.
Epigonat, Konker – Este un pătrat de pânză atașat de brâu,Este a veșmântului pe care îl poartă Întâistătătorul Bisericii. Reprezintă simbolul împărțirii darurilor divine de către Patriarh așa cum se obișnuia în timpurile străvechi, când regii împărțeau aur acelora care îl înconjurau, iar Patriarhul transmitea binecuvântarea lui Dumnezeu poporului credincios.
Artakhurag, Fanon – Sunt două benzi de pânză legate de guleraș pe care le poartă arhiereul.
103. Care sunt alte însemne și obiecte purtate de cler la slujbe sau peste zi?
Crucea de piept(pectorală), este acordată pentru merite spirituale sau teologice și este purtată de preoți și călugări. Engolpionul, este un disc de metal purtat la gât ca și crucea pectorală și este purtată doar de arhierei. Vulturul, este un vultur de metal purtat pe piept doar de către Catolicos și patriarhi. Bastonul scurt (asa), este însemnul păstoririi, el este purtat de către conducătorii de eparhii, de patriarhi și de către Catolicos. Cârja Episcopală, este un baston lung încovoiat la capăt și este purtat de către episcopi. Cârja călugărească, este un baston lung ce are la capăt doi șerpi și simbolizează puterea de vindecare și înțelepciunea. Se mai numește cârjă doctorală( Pâjâșgagan). „Domnul a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe înfocat și spânzură-l de o prăjină; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi.”Moise a făcut un șarpe de aramă și l-a pus într-o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe și privea spre șarpele de aramă, trăia.” (Numeri 21: 8-9)
104. Care sunt straiele purtate zilnic de cler?
Clerul se îmbracă în haine negre deoarece este semnul penitențe și a trăirii departe de plăcerile lumești. Reverenda este o haină lungă cu mâneci largi cu care preotul se îmbracă atunci când oficiază ceasurile de peste zi sau alte slujbe ce nu necesită veșminte liturgice. Pe de dedesubtul reverendei se poate purta o haină cu mâneci înguste care se numește anteriu. Pe deasupra reverendei se poartă filonul, o mantie care se prinde la piept cu o încheietoare și simbolizează jugul slujirii lui Hristos.
Semn distinctiv al călugărilor este Vehar-ul, camilafca. Este o tocă ascuțită acoperită cu o pânză de culoare neagră. În popor se spune că reprezintă muntele Ararat sau cupola unei biserici. În fapt este o reminiscență vestimentară a sacului purtat pe cap de către cei ce se călugăreau.
Numai Catolicosul are dreptul să poarte straie albe.
105. Care sunt formele de salut?
Pentru călugăr și episcop: Asvadz Ocnagad
Pentru preot: Orhnețek Der Hair
106. Ce sunt „ceasurile”?
Ceasurile sunt slujbele religioase colective de peste zi, o modalitate de a participa zilnic la rugăciune. În timpul ceasurilor se câtă psalmi, imnuri bisericești(șaragan) compuse de sfinții părinți, se citesc rugăciuni și ectenii. Ceasurile se împart în funcție de Persoanele Sfintei Treimi, cărora le sunt dedicate, și în funcție de părțile zilei.
107. Ce cântece se numesc imnuri?
Imnurile sunt acele cântece bisericești compuse în marea lor majoritate de-a lungul veacurilor de către Sfinții Părinți. Imnurile se cântă în timpul slujbelor religioase care sunt de neînchipuit fără acestea. În aceste imnuri sunt cuprinse teologia și dogmatica Bisericii Armene.
108. Câte ceasuri sunt și care este însemnătatea lor?
Biserica Apostolică și Ortodoxă Armeană are 7 ceasuri: miezonoptica, utrenia, la răsăritul soarelui, prânzarul (compus din trei ceasuri 3, 6 și 9), vecernia, a păcii și a odihnei. Ele sunt șapte la număr datorită psalmului: 119:164 „De șapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.”
109. Trebuie să participăm la rugăciunea colectivă?
Însuși Hristos a spus: „Că unde sunt doi sau trei, adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18:20)
110. Ce este parastasul?
Este slujba de rugăciune pentru odihna sufletelor celor adormiți. Este datoria noastră de a-i aminti, pomeni, pe cei adormiți și de a ne ruga pentru sufletele lor.
111. Ce se întâmplă când ne rugăm pentru odihna sufletelor celor adormiți?
După tradiția Bisericii, atunci când Sfântul Grigore Luminătorul era închis în Hor Virab, era vizitat de către un înger din ceata a IV-a. În una din zile, Sfântul Grigore îi pune această întrebare îngerului care îi răspunde că atunci când văd că ne rugăm pentru iertarea și odihna lor, la rândul lor se roagă pentru noi și pentru mântuirea sufletelor noastre creându-se astfel o punte de rugăciune între cer și pământ.
112. Când putem oficia parastase?
În Biserica noastră, în fiecare zi de luni e urmează sărbătorile Daghavar, sunt zilele morților. În aceste zile se oficiază în mod obligatoriu slujbă de parastas și de sfințire de morminte. În afara acestor zile, parastasul se poate oficia ori de câte ori familia dorește să facă acest lucru. Există, de asemenea, o rânduială după înmormântări cu parastase în prima și a doua zi după înmormântare, a opta zi, a patruzecea și la un an.
113. Ce este Khacicar-ul?
Este de obicei o piatră de mormânt sculptată care are ca element principal Sfânta Cruce. Este executată în general din tuf vulcanic sau bazalt. Aceste cruci de mormânt se foloseau în Armenia încă din secolul IV, după proclamarea religiei creștine ca religie de stat. În partea de jos a crucii se sculptează semnul veșniciei, soarele, numit și scutul crucii. Tot din timpuri vechi, cruci sculptate erau folosite pentru a însemna un eveniment și erau folosite ca monumente sau plăci încastrate în ziduri. În Biserica Armeană există slujbă specială pentru sfințirea Khacicar-urilor.
114. Ce înțelegem când spunem Patrie?
Patria este pentru creștinul armean, după Dumnezeu și Biserică, cel mai sfânt lucru. După părerea unora, patria este acea întindere de pământ pe care a trăit secole de-a rândul o națiune. Patria este mai mult decât atât, este casa noastră, sunt părinții noștri, bisericile noastre, rămășițele străbunilor noștri care în fiecare clipă ne cheamă la ele. Nu este întâmplătoare vorba din popor: „Viața este a patriei, sufletul al lui Dumnezeu și onoarea, a mea”
115. Ce înseamnă a-ți iubi Patria?
Pentru a-ți iubi Patria trebuie să-l iubești mai întâi pe Dumnezeu și pentru a-l iubi pe Dumnezeu, trebuie să ne iubim unul pe altul. Dacă noi, armenii, ne umplem cu dragoste unul față de celălalt și față de Biserică, ne putem socoti fii ai Bisericii și ai Patriei
116. Ce înțelegem când spunem familie?
Din punctul de vedere al creștinismului, familia este uniunea dintre bărbat și femeie binecuvântată de către Dumnezeu. Dar Taina Cununiei săvârșită în Biserică nu se limitează la această binecuvântare. Biserica Armeană a oferit un mare rol familiei în viața națională. Familia este temelia nației iar baza familiei este iubirea ce îi leagă pe membrii acesteia. Dacă în familie există dragoste, atunci există și credință și încredere.
117. Cum să îi slujim lui Dumnezeu și Bisericii Acestuia?
Pentru a-i sluji lui Dumnezeu și bisericii nu trebuie neapărat că trebuie să faci parte din cler. Fiecare dintre noi poate să slujească prin talent, prin puterea financiară, prin puterea fizică, prin munca intelectuală, fiecare după darurile primite. Toți avem haruri primite de la Dumnezeu care trebuie folosite întru Slava lui Dumnezeu și pentru prosperitatea Bisericii Naționale.
118. Cum să ne întărim în credința proprie?
Toți avem dificultăți când dorim a deveni mai puternici în credință. În fiecare clipă simțim nevoia de Dumnezeu și de prezența Sa. Pentru a-l primi pe Dumnezeu în noi trebuie să ne însușim dogmatica Bisericii și Crezul.
119. Anul armenesc diferă de cel universal?
Calendarul armenesc începe în anul 551. De aceea, la anul armenesc ce apare în înscrisuri se adaugă 551 pentru a afla anul universal. Prin urmare, anul universal 2011, este anul armenesc 1460. Anul armenesc se scrie în litere. Alfabetul este împărțit de la prima la ultima literă în patru coloane a câte 9 cifre. Prima coloană este coloana unităților, a doua a zecilor, a treia a sutelor și a patra a miilor.
120. Care sunt numele lunilor și zilelor armenești?
Lunile armenești diferă ca nume și durată. Navasart, Hori, Sahmi, Dreiț , Kaghuț, Araț, Mehegani, Areki, Aheghi, Mareri, Maracaț, Hrodiț, Aveleaț. După cum se vede, lunile armenești sunt în număr de 13. Fiecare au câte 30 de zile cu excepția ultimei luni care are doar 5 zile. Cele treizeci de zile ale calendarului au fiecare denumirea sa, în mare parte denumiri păgâne.
Astfel: 1. Arek, 2. Hrant, 3. Aram, 4. Marcar, 5. Ahrank, 6. Maztern, 7. Asdrhig, 8. Mihr, 9. Tobaper, 10. Murț, 11. Erezgan, 12. Ani, 13. Barghar, 14. Vanadur, 15. Aramazt, 16. Mani, 17. Asag, 18. Masis, 19. Anahid, 20. Aragadz, 21. Krkor, 22. Gorti, 23. Dzmag, 24. Lusnag, 25. Țron, 26. Nbad, 27. Vahocn, 28. Sein, 29. Varag, 30. Chișeravar.
121. Care sunt denumirile zilelor săptămânii?
Lusni, Hradi, Pailadzuni, Lusnataki, Aruseaghi, Ierevaghi, Arekaghi.
122. Când este anul nou armenesc?
Anul nou cade pe data de 1 a lunii Navasart care este 11 august în noul calendar.
123. Care este prima carte tipărită în limba armeană?
Prima carte a fost „Urpatakirk”, tipărită la Veneția în anul 1512 de către Hagop Meghabard.
124. Care este primul ziar armenesc?
Primul ziar a văzut lumin zilei la Madras, în India în anul 1749 și se numea „Aztarar”
125. Când s-a tipărit prima Biblie în limba armeană?
S-a tipărit la Amsterdam, în anul 1666. Un exemplar al acesteia se află în București, la Muzeul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România
126. Când s-a proclamat prima republică armeană?
28 mai 1918
127. Republica Armeană contemporană.
Republica Armeană ființează din anul 1991, septembrie 21, când s-a desprins de fosta Uniune Sovietică. Are 29.000 kilometri pătrați și o populație de aproximativ 3.500.000 de armeni. Are capitala la Erevan și 11 județe: Aracadzodn, Ararat, Armavir, Kegharkunik, Lori, Godaik, Șirag, Vaioț Țor, Davuș, Siunik.
128. Ce capitale a mai avut Armenia în decursul istoriei?
Dușba(Van), Armavir, Ardașat, Digranaghert, Tvin, Ani și Sis.
129. Care sunt munții Armeniei?
Aracadz 4095 m, Zankezur 3906, Kegham 3598
130. Ce dinastii au domnit în Armenia?
Urartu (Araratiană), din secolul IX până în secolul VI îen; Ardașesiană, 189 îen-1 en; Arșaguni, 66-428, Pacraduni, 885-1045; Rupeniană(în Cilicia) 1080-1375.
131. Care sunt munții Armeniei de Apus?
Munții de pe teritoriul Armeniei de Apus sunt Ararat 5156 și Sipan 4434
132. Care sunt râurile Armeniei moderne?
Araks 933 km, Arhurean 203 km, Hraztan 145 km, Arpa 126 km
133. Care este denumirea singurului lac din Armenia modernă?
Sevan este singurul lac din Armenia și măsoară 1315 kmp
134. Care sunt lacurile de pe teritoriul ocupat al Armeniei?
Van 3764 kmp, Urmia 5775 kmp
135. Când a fost declarată îndependența Karabahului?
În data de 2 septembrie 1991 a fost declarată îndependența republicii Karabah. Karabahul are 5000 kmp, 188000 de locuitori iar capitala sa se află la Sdepanaghert. În Karabah se mai află orașele: Șuși, Hatrut, Asgheran, Mardaghert, Șahumian și Marduni.
136. Care sunt munții și râurile Republicii Karabah?
Munții Arutiun, Mrav, Kit, Ketil, Gaien, Sfântul Gheorghe, Mârghuz, Keatag.
Râurile: Tartar, Khacenached, Amaras, Gargar, Ișkhanached, Canțag.
137. Câte milioane de armeni au pierit în Genocidul Armean?
Cifra exactă nu a fost niciodată cunoscută. Cifra oficială este de 1.500 de victime dar, de fapt, această cifră depășește 2.000.000
138. Ce înseamnă ziua de 24 Aprilie?
Pe data de 24 aprilie 1915 a început Genocidul Armean prin uciderea la Constantinopol a 1500 de intelectuali armeni. Cu toate că genocidul s-a întins pe o perioadă de șase ani, armenii au hotărât că la această dată trebuie comemorate victimele primului genocid al secolului al XX-lea, Genocidul Armean.
139. Cine a fost Solomon Teilerian?
Solomon Telerian a fost unul dintre soldații generalului Antranig care l-a ucis într-un atentat la Berlin pe unul dintre principații autori ai genocidului: Talad Pașa. Talad Pașa fusese condamnat la moarte în contumacie (în absență) de către noul guvern al noii înfințate republici turce. La procesul de la berlin, Solomon Teilerian nu numai că a fost achitat dar fapta lui a fost considerată ca fiind justă și eroică
140. Cine a fost Generalul Antranig Ozanian? (1865-1927)
A fost unul dintre cei mai mari eroi armeni care au luptat pentru independența Armeniei. Faima lui era atât de mare între dușmanii săi turci încât, la mult timp după moartea sa, amintirea lui mai provoca sentimente de groază și panică. Avea gradul de general-maior.
141. Cine erau partizanii (fidai) partizanii armeni?
Partizanii armeni au existat în toată istoria Armeniei din ultimele două secole. Au luptat în mare parte împotriva Imperiului Otoman dar și, în ultimii ani, împotriva Azerbaidjanului. Unii dintre cei mai renumiți fidai sunt: Aghpiur Serop, kevork Ceauș, kerin, Nigol Tumanî, Sose Mairigâ, Hrad Tjorhkâ(iad), Trasdamad Ganaian (Dro), karekin Nâjdeh, Haig Pâjâșgheanț
142. Cine a fost Tigran cel Mare II (140 îen-55 en)?
A fost cel mai mare rege al armenilor care era atât de temut și de priceput în diplomație încât era suăpranumit „Regele Regilor”, „Cel mai puternic rege”, „Cel mai mare dușman al Romei”. În zilele domniei sale Armenia se întindea între trei mări: Marea Neagră, Marea Mediterană și Marea Caspică.
143. Care sunt culorile de pe drapelul Republicii Armenia?
Culorile drapelului Republicii Armenia sunt roșu, albastru și portocaliu, orientate pe orizontală. Acest drapel a fost ales în 1991 dar trebuie menționat că el a fost și drapelul primei republici armene 1918-1920.
144. Care este imnul Republicii Armenia?
„Patria Noastră”, compus de Mikaiel Nalbandian. Acest imn a fost și imnul primei republici.
145. Cum se numește Eparhia armeană din România și când s-a înființat?
Titulatura actuală a eparhiei este: Arhiepiscopia Bisericii Armene din România. Ea a fost înființată pentru prima data la Mănăstrirea Zamca din Suceava, prin hrisovul domnitorului Alexandru cel Bun, în anul 1401. Primul episcop a fost Ioan. În România modernă, abia în anul 1928 statul elaborează o lege prin care statua cultele și le recunoștea. Astfel, în anul 1928 se recunoaște „Eparhia Armeano-Gregoriană din România”, iar în anul 1931 i se recunosc de către stat statutele de funcționare. De la episcopul Ioan în anul 1401, au fost pe scaunul episcopal al bisericii armene din România 41 de episcopi.
146. Cine este conducătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România?
Înalt Prea Cucernicul Printe Arhimandrit Datev Hagopian, este al patruzecișidoilea eparhiot și poartă denumirea de „Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România”
147. Câte biserici armenești sunt în România?
Astăzi în România există două mănăstiri, 16 biserici, 6 capele, 8 cimitire. Biserica Armeano-Catolică deține 5 biserici și 4 cimitire.
148. Care sunt parohiile Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România?
București, Pitești, Constanța, Galați, Brăila, Focșani, Târgu Ocna, Iași, Suceava, Botoșani. Mai există comunități armene în orașele Bacău, Tulcea și Babadag, locuri unde în scurt timp se vor reînființa parohiile desființate după anul 1945.
149. Unde se află comunitățile armeano-catolice?
Comunitățile armeano-catolice care au biserici și cimitire sunt în orașele: Gherla, Dumbrăveni, Frumoasa și Gheorghieni.
150. Ce organizații armenești există în România?
În România există o singură organizație, Uniunea Armenilor din România are ca scop păstrarea identității armenești. UAR are în interior organizație de tineret și organizație a femeilor, școală duminicală, pagină de internet, editură, două publicații Ararat și Nor Gheank. Are reprezentare în parlament.
151. Care sunt proiectele Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România?
Desigur, proiectele sunt multe la număr dar interesele principale sunt îndreptate spre înnoirea spirituală și materială a Bisericii prin pregătirea de preoți și de diaconi, educarea tinerilor în spiritul credinței și a iubirii de neam, înființarea unei școli confesionale, înființarea unui azil de bătrâni, pregătirea corului, repararea bisericilor și a patrimoniului mobil, înființarea unei pagini web, înființarea unei publicații, tipărirea de carte. Una dintre principalele scopuri este acela de a lucra cu toate resursele posibile ca România să recunoască genocidul armean. Toate aceste țeluri și proiecte nu se pot realiza fără sprijinul activ al tinerilor armeni din România.
Inapoi
Adauga un comentariuNu exista nici un comentariu la acest articol.
