Doamna M.K., iritată, mi-a cerut să scriu o replică tăioasă la impresiile de călătorie din Azerbaidjan ale lui Horia Gârbea. Am căutat articolele scrise de Gârbea. Prostii.

Cu ce aş putea să îi dau peste nas lui Horia Gârbea într-o ţară în care azerii îşi construiesc temeinic o imagine favorabilă susţinuţi de autorităţi şi în care armenii au reprezentanţi anemici?

Stimată doamnă,

După cum vă este cunoscut, Horia Gârbea este Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, un fel de subordonat al lui Varujan Vosganian, care a primit cadou o călătorie în Azerbaidjan. Nu ţin minte ca Uniunea Armenilor din România, în al cărui Comitet Director sunt membru, să fi propus o călătorie de acest gen vreunui scriitor sau istoric român în Armenia. De asemenea, nu ţin minte ca vreun oficial sau membru al distinsei noastre comunităţi să fi reacţionat în vreun fel când „Fundaţia Heydar Aliev” a inaugurat în Parcul Tei un edificiu cu statuie şi drapele ce poartă numele aceluia care era ministru de interne în timpul căsăpirii armenilor din Sumgait, în 1988, lucru afirmat şi de G. Soroş. Şi iar nu-mi aduc aminte ca cineva dintre noi să fi avut vreo iniţiativă serioasă de fiecare „24 aprilie” din 89 încoace, zi în care toată lumea armeană se dă peste cap pentru recunoaşterea genocidului din 1915.

Ce să-i spun eu lui Gârbea? Că bate câmpii? Că azerii nu au nimic în comun cu pre-creştinismul pe acele locuri? Că de la Albania Caucaziană până la republica făurită de tătuca Stalin în 1918 este o distanţă ca de la cer la pământ? Că n-au fost botezaţi de Apostolul Bartolomeu şi că Azerbaidjanul nu este primul stat creştin din lume? Că scrie greşit: Azerbai(d)jan? Cine sunt eu, stimată doamnă, ca să îi dau lecţii de istorie lui Horia Gârbea?

Dumneavoastră nu vedeţi că interesele economice ale României sunt mai presus de adevăr? Dacă Băsescu găseşte doar un armean de treaba pe tot teritoriul României, ce credeţi că aş putea scrie, ce cuvinte aş putea folosi şi ce fel de patos pentru ca cineva să plece urechea?! Eventual m-aş putea afla pe mine însumi sub roţile unei maşini… dar nu, nu stimată doamnă, nu frica mă face să tac, ci sila.

Cum credeţi dumneavoastră că vreun armean din România ar putea antrena dacă nu o simpatie pentru armeni, măcar una pentru adevăr şi bun-simţ când în însăşi ţara DEMOCRAŢIEI, SUA, armenii sunt folosiţi doar ca putere de vot şi minţiţi sistematic de către toţi preşedinţii în legătură cu recunoaşterea genocidului?

Ne-am mămăligit, doamnă. Niciunul dintre noi nu are resursele necesare unei replici dure. Horia Gârbea, în pofida staturii sale minione, este mai tare decât toţi armenii din România la un loc. A scris despre masacrul de la Hodjalî şi nimeni nu i-a dat peste nas

Cu deosebită consideraţie, al dumneavoastră,

PB

 

 

Nume

Email

Mesaj

Cod