David Roden Buxton: Russian Mediaeval Arhitecture (Cambridge, 1934).

Elegantul volum, reuneşte sub copertele sale, realizările arhitectonice ale Rusiei şi Transcaucaziei. Armenilor şi Georgienilor sunt consacrate paginele 69 — 104. Această apropiere se justifică nu numai prin nenumăratele puncte de asemănare, ci şi prin faptul că până în sec. X-lea, arhitecţii bisericilor georgiene erau Armeni. Numai după această dată, arhitectura geor­giană îşi crează trăsături caracteristice originale, care o deosebesc de cea armeană, deşi în fond păstrează ase­mănările fundamentale.

În privinţa originelor, descrie foarte Clar disputa dintre Rivoira şi Strzygowsky. Pe amândoi îi considera exa­geraţi : unul, — totul dela Apus, celă­lalt, — totul dela Răsărit, prin mijlocirea Armenilor, — şi crede că soluţia pro blemei trebuie să fie pe linia mediana a acestor două teze.

În deosebi, contra lui Strzygowsky observă: „nu se poate dovedi, că vechea arhitectură armeană este o vari­antă a patrulaterului cupolei iraniene. Cum se poate concepe ca Armenii să îi împrumutat forme arhitectonice dela acei ce erau duşmanii religiei şi bisericei lor, iar nu dela popoarele vecine cu cari aveau raporturi prieteneşti şi o religie comună?”. Răspunsul la această întrebare, îl dăm noi: deoarece Armenii, înainte de a avea o credinţă comună cu Grecii, aveau legături culturale strânse cu Orientul.

După ce prezintă genurile arhitecturei armene, — „Ereruk, cea mai frumoasă basilică din lume, unde e concentrat tot geniul arhitecţilor armeni”, — relevă formele originale armeneşti în construcţie şi ornamentaţie. Apoi urmăreşte influenta armeană în alte ţări, precum şi în România.