Puţine sunt popoarele despre cari, în opinia oficială, să domine reprezentări atât de neclare şi, din pricina aceasta, atât de multe prejudecăţi, ca despre poporul armean, deşi acesta trăeşte într’un cerc istoric apropiat nouă şi se află, de secole în şir, în strânse legături cu apusul nostru european.

Dar, se ştie oare ceva despre aceste raporturi? Cunoaşte cineva limba acestui popor, sau bogata şi frumoasa sa literatură? Cine cunoaşte, întradevăr, istoria sa?.

Demulteori, ignorând complect toate acestea, unii se iau după spusele şi informaţiile aşa zişilor călători, — periculoşi colaboratori ai ştiinţelor sociale, — cari, dispunând de foarte vagi cunoştinţe, îşi permit totuşi un limbaj forte.

Astăzi, e deajuns, pentru marea majoritate a oamenilor, să debitezi lucruri senzaţionale şi să produci cât mai numeroase fotografii, pentruca ei să te crează.

Şi totuşi, merită să avem o apreciere justă despre un popor ca cel armean, în orice caz, o ideie ceva mai complectă, decât o superficială cunoştinţă, deoarece avem de aface cu un neam, care în ce priveşte somatica şi limba, a păstrat până în zilele noastre urme străvechi.

Explicarea acestor precipitate etnice străvechi, cari au dăinuit în sânul poporului armean, e o problemă nu tocmai uşoară, părerile fiind foarte variate.